Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat 2020 anul internaţional al sănătăţii plantelor (IYPH), prin intermediul rezoluţiei 73/252, adoptată la 20 decembrie 2018 de Adunarea Generală, conform www.un.org.
CITEŞTE ŞI: Tehnologie finlandeză pentru fermierii români
Aceasta reprezintă o ocazie unică pentru creşterea gradului de conştientizare la nivel global cu privire la modul în care protejarea sănătăţii plantelor poate ajuta la oprirea foametei, reducerea sărăciei, protejarea mediului şi stimularea dezvoltării economice, notează www.fao.org, site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Plantele reprezintă sursa aerului pe care îl respirăm şi mare parte din hrana noastră. Cu toate acestea, adesea nu ne gândim cum să facem să le păstrăm sănătoase, ceea ce ar putea duce la rezultate devastatoare.
FAO estimează că până la 40 de procente din culturile care generează hrană se pierd anual din cauza dăunătorilor şi bolilor.
Astfel, milioane de oameni rămân fără hrană, agricultura fiind şi o sursă primară de venituri pentru comunităţile sărace.
Schimbările climatice şi activităţile omului au afectat ecosistemele, reducând biodiversitatea şi creând noi nişe unde bolile plantelor se dezvoltă.
În acelaşi timp, călătoriile şi comerţul internaţional s-au triplat în ultimul deceniu, acest lucru accelerând răspândirea bolilor în jurul lumii şi provocând pagube pentru plantele native şi mediu.
Protejarea plantelor de paraziţi şi boli este mult mai rentabilă decât intervenţia de urgenţă când plantele sunt mature.
Dăunătorii şi bolile sunt adesea imposibil de eradicat odată ce s-au instalat, iar gestionarea lor este scumpă şi necesită timp.
Prevenţia este esenţială pentru evitarea impactului devastator al dăunătorilor şi bolilor asupra agriculturii, mijloacelor de subzistenţă şi a securităţii alimentare, iar mulţi dintre noi joacă un rol important.
Abordarea ecosistemică combină diferite strategii şi practici de management pentru dezvoltarea culturilor sănătoase în acelaşi timp cu minimizarea utilizării pesticidelor.
Evitarea substanţelor otrăvitoare atunci când trebuie eliminaţi dăunătorii nu numai că protejează mediul, dar apără şi insectele polenizatoare, inamicii naturali ai paraziţilor, organismele benefice, precum şi oamenii şi plantele care depind de plante, mai arată sursa citată.
FAO mai trasează câteva responsabilităţi ce revin în sarcina oamenilor: să evităm transportarea plantelor şi a produselor vegetale atunci când călătorim peste hotare; persoanele angajate în industriile de transport trebuie să se asigure că navele, aeronavele, camioanele şi trenurile nu transportă dăunători sau boli în zone noi; guvernele trebuie să-şi crească susţinerea la nivel naţional sau regional pentru organizaţiile de protecţie a plantelor din prima linie de apărare.
Agenda evenimentelor dedicate campaniei #PlantHealth #IYPH2020 include sute de evenimente la nivel mondial. Între acestea, cele mai importante sunt a 15-a sesiune a Comisiei pentru Măsuri Fitosanitare (Roma, 30 martie – 3 aprilie 2020) şi Conferinţa Internaţională pentru Sănătatea Plantelor – „Protejarea sănătăţii plantelor într-o lume în schimbare” (Helsinki, 5-8 octombrie 2020).
