Specialiştii de la Fundulea se pregătesc să înregistreze două soiuri de grâu şi unul de porumb rezistente la boli şi la condiţiile meteo nefavorabile.
Scopul cercetării este de a îmbunătăţi soiurile deja existente astfel încât producţia să fie mai mare, iar plantele să devină mai rezistente.
Bolile au evoluat, apar rase noi şi în permanenţă cercetătorii trebuie să găsească remedii la infecţiile cu rasele care apar.
Septoria şi rugina brună sunt două boli care făcut ravagii în lanurile de grâu începând din 2014.
„La grâu sperăm să omologăm soiurile Ursita şi Voinic, care reprezintă un progres genetic atât în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, deci este asemănătoare cu a soiurilor din vestul Europei. Prin aceste soiuri am adus o îmbunătăţitre în ceea ce priveşte rezistenţa la aceste boli, deci va conferi şi o stabilitate foarte bună a producţiilor de la an la an. După 1990, finanţarea cercetării agricole a fost ultima dintre grijile guvernelor României. Ca să îşi poată continua activitatea, institutele de profil trebuie să vândă seminţe care îi ajută pe fermieri să obţină producţii mai mari. Firmele străine aduc în ţară seminţe care cresc producţia la hectar. În schimb, românii produc soiuri care rezistă bine pe timpul iernii şi au o toleranţă crescută la secetă şi arşiţă. Aproximativ 60 la sută din suprafaţa cultivată cu grâu în România se face cu seminţe de la Fundulea. În plus, cercetătorii noştri au obţinut şi un nou soi de porumb, care va purta numele Felix. Acest hibrid, a reuşit în sud să atingă producţia de 12 tone, deci în lotul demonstrativ. Micii producători, oamenii de la ţară încă vor acel ştiulete mare, cu bob mare, cu bob de culoare galbenă din care să obţină şi un mălai foarte bun, iar cocenii să poată fi folosiţi în hrana animalelor”, a precizat directorul Institutului de Cercetare Fundulea, Pompiliu Mustăţea, pentru Digi 24.
Performanţe se înregistrează şi în laboaratoarele din Vidra, unde au fost create noi tomate – un pepene verde cu o coajă subţire şi un ardei gras uşor de curăţat.
Comuna ilfoveană este locul de naştere al unor noi soiuri de soiuri de tomate, gogoşari, ardei gras şi vinete, care au primit numele Gia, Cornel, Viorica şi Luiza.
Anual, în Institutul de la Vidra se produc aproximativ 300 de kilograme de seminţe de tomate şi 400 de kilograme de seminţe de gogoşari, relatează Digi 24.
„În urmă cu trei ani am brevetat gogoşarul Asteroid 204 care a avut mare succes pe piaţă. Trebuie să precizez că ameliorarea poate să dureze până la 10 chiar şi 15 ani, până se obţin performanţele dorite: productivitate, culoarea şi forma fructului, dar şi calitatea gustativă a fructelor. În următorii doi ani, cercetătorii de la Vidra vor să omologheze două noi soiuri de tomate, unul cu fructul roşu şi unul cu fructul galben. În plus, au inventat un pepene de mărime medie cu coaja subţire şi un ardei gras care este uşor de curăţat. Ardeiul diferă de ce avem la ora actuală prin formă, este o formă trunchiat priamidală, fără concavitate pistilară, acea concavitate care duce la depunerea de praf şi de mizerie. Acum, poate cel mai important lucru la obţinerea de soiuri noi este rezistenţa sau toleranţa la factorii adverşi de mediu, pornind de la schimbările climatice”, a spus şi Gicuţa Sbîrciog, directorul institutului de cercetări din Vidra, pentru sursa menţionată.
