Curtea Constituţională va dezbate mâine sesizarea lui Klaus Iohannis pe legea de aprobare a OUG 85/2016 pentru modificarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, care a fost declarată neconsituţională anul trecut, preşedintele arătând că nu a fost pusă în acord cu decizia CCR.
În 5 aprilie, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege adoptată de parlament.
Potrivit fişei parcursului legislativ al legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, la data de 29 iunie 2018, proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru reexaminare cu nr. L635, fiind transmis ulterior Comisiei pentru constituţionalitate şi Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală, care au hotărât să adopte raport comun de admitere, fără amendamente, în forma trimisă iniţial la promulgare. La data de 15 octombrie 2018, Senatul a adoptat această lege ca lege organică, însuşindu-şi astfel textele care au fost adăugate de Camera Deputaţilor în prima formă adoptată de aceasta în calitate de Cameră decizională şi care nu fuseseră iniţial dezbătute de Senat. La data de 20 martie 2019, Camera Deputaţilor a adoptat legea în aceeaşi formă cu cea a Senatului. În opinia noastră, legea supusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală, întrucât aceasta a fost adoptată, în procedura reexaminării, cu ignorarea Deciziei nr. 312/2018 şi a jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale în ipoteza constatării neconstituţionalităţii în ansamblu a unei legi.
Administraţia Prezidenţială
Preşedintele Klaus Iohannis argumentează că o lege care este declarată neconsituţională în ansamblul său nu mai poate fi adoptată de parlament iar întregul proces legislativ trebuie reluat.
Aplicând acest text la situaţia în care Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea unei legi în ansamblul său, şi nu doar a unor dispoziţii din aceasta, instanţa constituţională a stabilit, pe cale jurisprudenţială, faptul că «pronunţarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinţa fiind încetarea procesului legislativ în privinţa respectivei reglementări». Totodată, în considerarea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, care stabilesc că «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării», instanţa constituţională a reţinut: «competenţa de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigenţele Legii fundamentale». Prin urmare, opţiunea legiuitorului de a legifera în materia în care Curtea Constituţională a admis o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la o lege în ansamblul său presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevăzut de Constituţie şi de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. (Decizia nr. 308/2012, Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 619/2016 sau Decizia nr. 432/2018).
Administraţia Prezidenţială
CCR a admis, în 9 mai 2018, excepţia de neconstituţionalitate, sesizată de preşedintele Klaus Iohannis, în cazul Legii de aprobare a OUG nr.85/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
Curtea a constatat că întreaga problematică a privatizării societăţilor cu profil piscicol şi a amenajărilor piscicole pe care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură le are în portofoliu ţine de regimul juridic general al proprietăţii, de domeniul legii organice, iar condiţiile administrării, concesionării sau închirierii bunurilor proprietate publică trebuie stabilite prin lege organică.
Prin urmare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura ar fi trebuit să fie adoptată şi votată ca lege organică, potrivit art.73 alin.(3) lit.m) şi art.136 alin.(4), precum şi art.76 alin.(1) din Constituţie.
Decizia CCR
Deoarece dispoziţiile art.I pct.17 din legea criticată modifică limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracţiunile din domeniul piscicol, Curtea a constatat că acestea au un caracter organic şi, în consecinţă, legea supusă controlului de constituţionalitate trebuia votată şi adoptată ca lege organică.
De asemenea, având în vedere că forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică substanţial configuraţia iniţiativei legislative şi a formei adoptate de Senat, Curtea a constatat că au fost încălcate şi dispoziţiile art.75 coroborat cu art.61 alin.(2) din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Decizia CCR
