O nouă oportunitate pentru exportul de rumegătoare din România în Israel facilitată de ANSVSA.
În urma negocierilor continue între serviciile veterinare din România și Israel ca exportatorii de animale vii să beneficieze de condiții mai bune pentru exportul animalelor vii în Israel, zilele trecute au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de sănătate pentru exportul bovinelor, ovinelor și caprinelor din România în Israel, la cele mai înalte standarde de bunăstare și sănătate.
CITEŞTE ŞI: Tehnologie finlandeză pentru fermierii români
Astfel, a fost creată o mare oportunitate pentru crescătorii de rumegătoare din România, care vor putea derula operațiuni de export animale vii către Israel la costuri mult mai scăzute și în perioade de timp mai reduse.
Costurile sunt reduse prin eliminarea testărilor serologice și virusologice, a vaccinării împortiva bolii limbii albastre.
Totodată, perioada de carantină se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce și costurile aferente cazării animalelor.
În urma agreării certificatelor veterinare de sănătate pentru exportul rumegătoarelor, ANSVSA elaborează instrucțiuni în teritoriu și le va trimite către direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, în vederea informării medicilor veterinari care efectuează operațiunile de certificare, a operatorilor economici care efectuează activități de export către Israel, precum și a tuturor celor interesați despre modificarea certificatului veterinar de sănătate mai sus menționat și respectarea condițiilor pentru efectuarea exportului în conformitate cu noile certificate veterinare de sănătate agreate.
Oportunitatea de a exporta rumegătoare din România în Israel, în prezent, fără obligativitatea vaccinării și testării, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica această boală de pe teritoriul țării noastre.
Boala limbii albastre a apărut pentru prima oară în România în data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4.
ANSVSA a elaborat o serie de măsuri atât pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul României, cât și după confirmarea bolii.
Măsurile ferme, întreprinse rapid, au condus la închiderea ultimului focar de boală a limbii albastre, în data de 4 ianuarie 2016.
Consecutiv, conform prevederilor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis către acest for dosarul necesar pentru autodeclararea României ca țară liberă de boala limbii albastre.
Declarația României privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicată la începutul anului 2018, putând fi accesată la următorul link: //www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/. Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a întreținut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel. De asemenea, specialiștii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israeliană, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în țara noastră, ultima dintre acestea având loc în perioada 05 – 10 august 2018. În cadrul acestor viziate, realizate în vederea evaluării sistemului de control a exporturilor de rumegătoare vii din Romania în Israel, ANSVSA a propus modificarea condițiilor de sănătate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de sănătate pentru export.
ANSVSA
Boala limbii albastre nu afectează omul, este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides şi nu prin contactul direct între animale.
Boala afectează rumegătoarele şi are caracter sezonier.
Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.
Din literatura de specialitate, reiese că o insectă hematofagă poate călători până la 1,5– 2 km/zi într-o zonă, iar în anumite condiţii meteorologice (vânturi predominante pe o anumită direcţie şi perioadă, în condiţii favorizante), insectele pot fi purtate la distanţe mult mai mari, ce pot atinge până la 200 de km/zi.
Pierderile economice se datorează costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie.
De asemenea, pierderi economice se înregistrează şi datorită restricţiilor impuse comerţului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evoluează boala.
