COVID-19 a stârnit volatilitate pe piețele internaționale de mărfuri, iar sectorul agricol se confruntă acum cu provocările protejării cerealelor și a altor mărfuri agricole atât pentru hrană, cât și pentru furaje.
CITEŞTE ŞI: PRODUS ÎN ROMÂNIA | Serele SupeR, o afacere de succes cu roşii cherry
Commoditrader, o piață pentru tranzacționarea online a mărfurilor agricole, notează un interes crescut în perioadele de volatilitate a pieței pentru sectorul agricol, după măsurile de suspendare a exporturilor de cereale și apoi redeschiderea pieței, luate de autoritățile române în doar o săptămână.
România este unul dintre cei mai mari exportatori din Europa de mărfuri agricole precum grâu și porumb, cu o producție totală de 19 MMT de porumb și 14 MMT de grâu în 2019.
Odată cu recolta de anul trecut, România a ieșit ca principal exportator european de porumb, semințe de floarea soarelui și soia, și ca al doilea mare exportator de grâu în Europa, după Franța.
Majoritatea exporturilor de cereale din România au avut destinație în afara UE, Africa de Nord și Orientul Mijlociu fiind cumpărătorii de top ai recoltelor românești.
Odată cu intrarea în aprilie și interzicerea exportului în afara UE, compania europeană fintech Commoditrader, în colaborare cu exportatorii români, estimează că România a atins aproximativ 86% din exportul de grâu vizat pentru recolta anului trecut și 67% pentru programul de export de porumb.
În timp ce interdicția a fost pusă în aplicare, preocupările din sector au crescut și UE a făcut presiuni asupra României. Comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a comentat situația: „Comisia nu are nicio informație, ceea ce indică faptul că România se confruntă sau în curând se va confrunta cu deficiențe de produse agricole destinate consumului uman”.
Presiunea exercitată de Comisia Europeană, împreună cu pierderile financiare majore pe care le-ar fi suferit România dacă ar fi oprit exporturile, în cel mai bun caz pentru o lună, și un potențial ridicat de creștere a insolvențelor într-o economie care se afundă în criză, au determinat Guvernul să revină asupra deciziei, iar o săptămână mai târziu să redeschidă piața pentru export.
Totuși, prognozele pentru noua recoltă arată semne ale celei mai strânse piețe începând cu 2014/15, iar cu seceta în zonele cheie din SUA, Franța, Rusia, Ucraina și România, piața globală este în vogă chiar și atunci când se confruntă cu o cerere potențială mai mică, ca urmare a noului coronavirus și a unei recesiuni globale. În Franța, de exemplu, suprafața plantată a scăzut cu 7,5% față de anul trecut, la o scădere totală de 17%.
În lipsa previzibilității și a continuității măsurilor guvernamentale luate asupra exporturilor de cereale, împreună cu starea de urgență, având ca măsură principală distanțarea socială pentru combaterea răspândirii COVID-19, sectorul agricol caută noi modalități de a asigura sustenabilitatea întreprinderilor active în sector. Astfel, în timp ce comercianții s-au concentrat extrem de mult pe interdicția de export din cauza virusului COVID-19 în ultima săptămână, fermierii s-au concentrat într-o măsură și mai mare asupra factorului dăunător al secetei actuale din România și țările din jur.
În timp ce piața se confruntă cu incertitudine și volatilitate, restricțiile sociale și economia slăbită schimbă mecanismele de creare a pieței pentru întregul lanț de aprovizionare, creând provocări de deficit și incertitudine în ceea ce privește prețul. Agricultorii, crescătorii de animale, comercianții și producătorii de produse alimentare se adaptează la noua realitate cu un lanț de aprovizionare redirecționat și împrumută rapid utilizarea unei platforme de tranzacționare digitală pentru produsele agricole, pentru a conecta mai bine și mai direct oferta și cererea.
În prezent, avem parte de schimbări dramatice la unele dintre mecanismele fundamentale de pe piață. Pe platforma Commoditrader observăm o creștere semnificativă a activității de la o multitudine de participanți la piață, cu necesitatea unui nou canal de vânzare și cumpărare de produse agricole. Cu sectorul agricol european aflat deja în mijlocul unei evoluții digitale, situația actuală ar putea aprinde o digitalizare mai profundă și mai rapidă a pieței comerciale Agri, creând un lanț de aprovizionare mai direct și mai puțin vulnerabil.
Ida Boesen – cofondator Commoditrader
Platforma Commoditrader creează un acces mai bun la piață într-un mod optimizat, în care digitalizarea limitează distanța dintre cumpărător și vânzător și oferă posibilitatea de a compara prețurile și alte condiții contractuale, atât pe plan intern, cât și internațional, pentru a crește puterea de negociere a fermierilor și a oferi comercianților acces mai ușor pe piață.
Commoditrader a fost fondată în 2018 de două femei daneze, antreprenorul tech, Julie Koch Fahler, și traderul de mărfuri, Ida Boesen, și un grup internațional de mari fermieri.
Platforma Commoditrader.com a fost lansată în Danemarca în aprilie 2019 și în România în septembrie, cu peste 2.000 de participanți profesioniști pe piața din cele două țări. Piața se va lansa în alte țări din Europa de Est și Centrală în următoarea perioadă.
Commoditrader a fost premiat ca fiind “Cea mai inovatoare companie din industria Agro” de către Danish Agriculture & Food Council și YARA și “Start-up-ul nordic fintech nr. 1 în 2019” de către Copenhagen Fintech și The Danish Industry Foundation.
Reprezentanţii Commoditrader mai punctează următoarele lucruri:
• Actualizarea cererii și a ofertei USDA a fost la scară mare (preț negativ) pe piața porumbului, comparativ cu așteptările anterioare. Piața ar avea nevoie de un sezon de creștere foarte slab, de o reducere a suprafeței plantate sau de o modificare a cererii pentru a modifica acest scenariu la scară globală, unde cererea mondială a fost revizuită cu aproape 4 milioane de tone.
• Un salt semnificativ al dolarului face ca grâul american să fie mai puțin competitiv pe piața mondială, ceea ce este de așteptat să crească cererea de grâu din UE.
• Egiptul a anunțat recent planurile de a importa 800.000 tone suplimentare de grâu în timpul recoltării proprii, pentru a-și aproviziona rezervele naționale. Acest lucru se întâmplă într-o perioadă în care, în mod normal, se retrag de pe piața internațională, întrucât se concentrează pe achizițiile interne.
• Zonele mari cultivate din România, Rusia și Ucraina suferă de uscăciune și se așteaptă o recoltă slabă, în timp ce atât Rusia, cât și Ucraina, au plasat cote la exporturile de grâu, deși restricțiile sunt încă destul de libere.
