Estul şi sud-estul României riscă să se confrunte cu o secetă severă în acest an dacă nu vom avea ploi în următoarea perioadă şi de aceea este nevoie de măsuri urgente la nivel european, a susţinut ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, la Consiliul Agricultură şi Pescuit de la Bruxelles.
„Anul agricol 2021-2022 se manifestă şi în România cu o presiune din partea situaţiei climaterice pentru că nivelul de precipitaţii a fost unul foarte scăzut şi riscăm ca în perioada următoare, dacă nu vom avea ploi, să ne confruntăm cu o secetă severă mai ales în estul şi sud-estul României. Cred că ar trebui ca membrii Comisiei Europene şi decidenţii din cadrul Comisiei să deschidă o cale a dialogului pe acest subiect să putem lua măsuri urgente, pentru că anul agricol 2021/2022 prezintă mai mulţi factori de risc asociaţi şi ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre”, a declarat Adrian Chesnoiu, în intervenţia sa transmisă de către ministerul de resort.
Într-o postare pe Facebook, oficialul MADR preciza că derogarea privind plăţile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitaţii în ultimii doi ani şi care continuă să afecteze producţia agricolă din diferite regiuni.
„Însă consider că sunt necesare măsuri pe termen mediu şi lung pentru ca fermierii să facă faţă noilor provocări ale schimbărilor climatice, care le pot afecta grav veniturile. Aşa cum am subliniat şi în cadrul dezbaterilor PNS, riscurile climatice nu mai trebuie neglijate şi trebuie luate măsuri structurale, fapt confirmat astăzi şi de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a încurajat statele membre să susţină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plăţile directe pentru contribuţia fermierului la aceste instrumente”, a scris Chesnoiu.
Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, a precizat în Consiliu că noua Politică Agricolă Comună (PAC) vine cu nişte oportunităţi care ajută sectorul pe termen mediu şi lung.
„Concret, statele membre pot susţine participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plăţile directe pentru contribuţia fermierului la aceste instrumente de gestionare a riscului. De asemenea, puteţi susţine asigurarea culturilor şi a producţiei în cazul în care exista pierderi ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme”, a transmis comisarul european.
Săptămâna trecută, şeful MADR declara că va înfiinţa, cu sprijinul Autorităţii de Supraveghere Financiară, o companie de asigurări pentru a răspunde nevoilor fermierilor, care ar putea ajunge la un plafon de 100 de milioane de euro în fiecare an, imediat după aprobarea Planului Naţional Strategic (PNS).
„Au fost discuţii aprinse în cadrul dezbaterilor pe PNS vizavi de ce direcţie şi ce decizie vom lua cu privire la managementul riscurilor în agricultură. Am luat decizia de a înfiinţa o societate de asigurări a Ministerului Agriculturii care să aibă în vedere asigurarea culturilor fermierilor, pentru că, pe lângă schimbările climatice, trebuie să avem şi răspunsuri şi soluţii care să fie pe măsură. Lucrul acesta îl vom construi împreună cu cei de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru că nu va fi un drum uşor, nu este simplu să porneşti la un astfel de demers, dar cred că este momentul în care cu toţii trebuie să spunem: altfel nu se poate”, a precizat Adrian Chesnoiu în data de 16 februarie.
Totodată, ministrul a menţionat că Regulamentul european permite ca 3% din sumele care se cuvin fermierilor să fie puse într-o companie de asigurări, în timp ce statul poate aloca de la buget un surplus pentru a întregi un plafon, alături şi de o componentă din Pilonul II al PNS.
„Ştiţi bine că în PNDR 2020 am activat măsura 17.1 pentru compensarea a 70% din poliţa facultativă de asigurare, încă de atunci am previzionat ceea ce trebuie să se întâmple. Valoarea fondurilor din această societate, la cum prevede acum regulamentul va porni de la 60 de milioane de euro pe an contribuţia fermierilor plus încă 20% pe care îi ducem din PNS din Pilonul II plus componenta din buget naţional. Estimăm că vom ajunge la un plafon de 100 de milioane de euro în fiecare an pentru emiterea unei poliţe de asigurare obligatorii pe unitatea de suprafaţă, care este extrem de importantă. Uitaţi-vă la modelul PAID, unde va trebui să ajungem până în 2027, la un Pool de asigurare, astfel încât poliţa de asigurare obligatorie pentru suprafaţa de teren arabil, plus poliţele facultative, vor deveni mult mai atractive pentru companiile de asigurări şi o să le permită fermierilor să îşi asigure culturile şi producţia în caz de ani meteorologici defavorabili”, a subliniat atunci șeful de la MADR.
