Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (A.S.A.S.) a luat fiinţă în 14 noiembrie 1969, potrivit Decretului nr. 704 din 11 octombrie 1969.
Misiunea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să coordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii, arată site-ul oficial al acestui for ştiinţific (http://www.asas.ro/).
CITEŞTE ŞI: Tehnologie finlandeză pentru fermierii români
În adunarea generală de constituire s-a aprobat Statutul A.S.A.S., care prevedea şi unităţile de cercetare ştiinţifică subordonate A.S.A.S.
Totodată, au fost aleşi 117 membri, din care 17 membri de onoare, 45 membri titulari şi 55 membri corespondenţi.
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice preia şi dezvoltă în structura sa toate domeniile de cercetare agricolă având menirea de a coordona, organiza şi moderniza activitatea de cercetare ştiinţifică în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare ale agriculturii, pentru a răspunde cerinţelor de dezvoltare intensivă a agriculturii în exploataţii mari de tip I.A.S., C.A.P. şi A.E.I.
În anii ce au urmat, adaptarea obiectivelor de cercetare la condiţiile nou create din agricultură, a necesitat aprofundarea cercetărilor în toate ramurile agricole şi structurarea acestora pe programe de cercetare pentru creşterea şi diversificarea producţiei, atât în sectorul vegetal, cât şi în sectorul zootehnic, forestier şi de industrie alimentară, menţionează A.S.A.S., conform site-ului citat.
De asemenea, în perioada 1960-1985, s-au înfiinţat noi unităţi de cercetare, amplasate în diferite condiţii pedoclimatice, s-a extins tematica de cercetare, s-a realizat o bună dotare tehnică (laboratoare cu aparatură modernă, fitotehnie, zootron, echipamente pentru câmpurile experimentale), a crescut numărul de cercetători la peste 3.500, majoritatea beneficiind de stagii de specializare şi documentare în străinătate.
Au fost obţinute rezultate valoroase în acest timp, cu aplicabilitate practică (noi soiuri şi hibrizi, tehnologii de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor, noi seruri, vaccinuri şi medicamente de uz veterinar, soluţii de mecanizare a lucrărilor agricole, producerea de sămânţă şi animale de prăsilă la nivelul cerinţelor naţionale), care au contribuit la creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole.
Un rol deosebit de important i-a revenit Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în coordonarea activităţii de cercetare, prin stabilirea obiectivelor acesteia, analiza rezultatelor de cercetare în secţiile ştiinţifice, realizarea necesarului de seminţe şi material săditor pentru transferul în producţie a noilor materiale biologice.
După 1990, procesul de revigorare şi reorganizare a A.S.A.S. a fost complex, datorită diversităţii problemelor noi apărute: punerea pe prim plan a problemei dezvoltării durabile a agriculturii şi vieţii rurale, renaşterea ASAS prin alegeri de noi membri, stabilirea statutului juridic al unităţilor de cercetare, reconsiderarea patrimoniului funciar propriu al unităţilor de cercetare, elaborarea obiectivelor de cercetare prioritare, adaptarea programelor de cercetare la noile cerinţe de cerere şi ofertă, finanţarea în condiţii de competiţie.
În anul 1992, prin Hotărârea de Guvern nr. 141, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
În prezent, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.) este o instituţie publică specializată, autonomă de consacrare academică şi coordonare ştiinţifică, cu personalitate juridică, care funcţionează după statut propriu, în coordonarea ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi colaborează cu Ministerul Educaţiei Naţionale. A.S.A.S. reprezintă statul român în relaţiile ştiinţifice internaţionale în domeniile sale de activitate şi participă în nume propriu la programe de cooperare tehnico-ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Pentru realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare ce decurg din Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare, A.S.A.S. are în subordine patru institute naţionale, 13 institute de ramură şi 45 de staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă amplasate pe întreg teritoriul ţării.
De asemenea, A.S.A.S. are în coordonare ştiinţifică trei institute şi formaţiuni de cercetare private.
Unităţile de cercetare-dezvoltare sunt finanţate din venituri extrabugetare obţinute prin contracte de cercetare-dezvoltare, redevenţe din creaţii biologice, servicii, precum şi din valorificarea produselor agricole (seminţe, material săditor din categorii biologice superioare şi animale de rasă) obţinute în sectoarele de dezvoltare.
În vederea creşterii eficienţei manageriale în activitatea ştiinţifică, A.S.A.S. a organizat filiale regionale în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
Activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică din unităţile A.S.A.S. este realizată de peste 800 specialişti cu studii superioare, din care 512 sunt cercetători atestaţi.
Unităţile de cercetare-dezvoltare deţin o bază logistică formată din laboratoare de analiză, de investigaţii complexe de tip fitotron, zootron, apitron, sere şi camere de vegetaţie, parcele de scurgere şi eroziune, bănci de resurse genetice şi de date, câmpuri experimentale de lungă durată şi de alte facilităţi.
Pentru activitatea de cercetare, precum şi pentru producerea de seminţe şi material săditor şi de animale de reproducţie, unităţile dispun de un patrimoniu constând din peste 30.000 de hectare suprafeţe de teren agricol şi efective de animale.
O atenţie aparte este acordată şi furnizării unor importante cantităţi de seminţe din soiurile de plante de cultură şi rase de animale recent create şi numeroase acţiuni specifice de consultanţă.
A.S.A.S. colaborează cu universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară amplasate în principalele oraşe ale ţării şi cu alte organisme locale pentru a realiza în timp util transferul informaţiilor şi rezultatelor valoroase obţinute în activitatea de cercetare către utilizatorii acestora.
AGERPRES
