În curând, în vestul Mării Mediterane vor exista noi instrumente pentru abordarea pescuitului excesiv şi pentru asigurarea sustenabilităţii unei activităţi de pescuit vitale şi importante din punct de vedere economic.
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene a obţinut astăzi un acord provizoriu cu reprezentanţii Parlamentului European cu privire la un nou regulament privind instituirea unui plan de gestionare multianual pentru stocurile demersale (adică pentru cele care trăiesc pe fundul mării) din vestul Mării Mediterane.
Graţie atitudinii constructive a celor trei instituţii, acest acord provizoriu a fost obţinut în mai puţin de un an de la publicarea de către Comisie a propunerii sale iniţiale. Acordul mai trebuie confirmat în mod formal atât de către Consiliu, cât şi de către Parlamentul European.
„Este vorba despre un plan istoric, primul plan de gestionare de la nivelul UE pentru acest bazin. El are meritul de a fi ambiţios, dar şi echilibrat, pentru că ţine cont de datoria noastră de a aborda pescuitul excesiv, precum şi de nevoia de a respecta în mod egal aspectele de mediu şi cele socioeconomice”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
În vestul Mării Mediterane au loc doar circa 31% din totalul debarcărilor din zona Mediteranei, dar activităţile de pescuit de specii demersale care au loc aici au o înaltă valoare comercială.
Acesta este unul dintre motivele pentru care 80% dintre stocurile evaluate sunt în prezent pescuite excesiv în regiune.
Pentru a se asigura sustenabilitatea activităţilor de pescuit din acest bazin atât din punctul de vedere al mediului, cât şi din perspectivă socio-economică, precum şi punerea în aplicare a obligaţiei de debarcare, respectându-se astfel obiectivele politicii comune din domeniul pescuitului (PCP), planul multianual convenit prevede următoarele:
- Va impune stabilirea unor eforturi de pescuit cuantificabile pentru stocurile de peşti esenţiale în limitele intervalelor Fmsy. Fmsy reprezintă nivelurile mortalităţii prin pescuit compatibile cu producţia maximă durabilă, unul dintre elementele de bază ale PCP reformate
- Va urmări punerea în aplicare a MSY (producţia maximă durabilă) cât mai curând posibil începând cu 2020 şi, acolo unde nu va fi posibil, în mod progresiv
- Va prevedea măsuri tehnice de conservare specifice, care vizează toate stocurile şi care includ pescuitul recreativ, prin intermediul regionalizării, în conformitate cu planul aferent apelor occidentale
- Va permite un anumit grad de flexibilitate pentru gestionarea capturilor accidentale cu scopul de a ţine seama de pescuitul mixt
- Va permite consiliului să stabilească în fiecare an, pe baza avizelor ştiinţifice, numărul maxim de zile de pescuit pentru fiecare categorie de flotă şi pentru fiecare stat membru în parte
- Va stabili o perioadă de interdicţie anuală de trei luni, pe baza celor mai bune avize ştiinţifice, în ceea ce priveşte traulerele care activează pe fundul mării la o adâncime de până la 100 de metri, în vederea rezervării zonei costiere pentru unelte de pescuit mai selective, protejând astfel habitatele sensibile şi sporind sustenabilitatea socială a pescuitului la scară mică
- Va institui o cooperare regională între Franţa, Italia şi Spania în vederea transmiterii de recomandări comune pentru adoptarea anumitor măsuri de către comisie cu privire la chestiuni precum obligaţia de debarcare şi conservarea tehnică
- Ţinând seama de particularităţile Mării Mediterane, acordul urmează principiile stabilite în planurile multianuale pentru Marea Baltică, Marea Nordului şi Marea Adriatică, asigurând astfel consecvenţa la nivelul tuturor bazinelor maritime, precum şi condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi pescarii.
Etapele următoare
Dacă acest acord va fi confirmat de ambasadorii la UE în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (Coreper), regulamentul va fi înaintat Parlamentului European spre aprobare, urmând să fie retransmis consiliului pentru adoptarea finală.
Noile norme se vor aplica din a 20-a zi de la publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (sfârşitul anului 2019).
Context
Vestul Mării Mediterane acoperă apele ce se întind pe suprafaţa Mării Alboran de Nord, a Golfului Lion şi a Mării Tireniene, incluzând şi arhipelagul Insulelor Baleare şi insulele Corsica şi Sardinia, principalele ţări vizate fiind Franţa, Italia şi Spania.
Noul regulament va înlocui actualele planuri naţionale de gestionare adoptate de Italia, Franţa şi Spania, care, până în prezent, nu s-au dovedit a fi suficient de restrictive.
