Ministrul interimar al agriculturii, Adrian Oros, a declarat, la Galaţi, că aproape o treime din suprafeţele cu luciu de apă nu este întabulată, ceea ce face ca statul să piardă bani prin neîncasarea de redevenţe, iar beneficiarii acestora să nu poată accesa fonduri europene.
CITEŞTE ŞI: Tehnologie finlandeză pentru fermierii români
El a mai precizat că la nivel naţional sunt peste 100.000 de hectare de suprafeţe cu luciu de apă, iar aproape 30.000 de hectare nu sunt întabulate.
Sunt aproape 30.000 de hectare de luciu de apă, dar terenul nu este întabulat, şi pe de o parte statul pierde sume considerabile pentru că nu încasează redevenţe, pe de altă parte cei care sunt beneficiari ai acelor suprafeţe de luciu de apă nu pot accesa proiecte europene pentru că nu pot lucra pe ele.
Adrian Oros
Adrian Oros a adăugat că primul pas în rezolvarea problemei întabulării este alocarea de fonduri pentru demararea acestei acţiuni.
Terenurile care sunt ale ADS, pe care le gestionează statul român, sunt cam 311.000 de hectare, din care doar o treime sunt întabulate. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu suprafeţele cu luciu de apă. Primul pas pe care trebuie să-l facem, pe care l-am identificat, este să alocăm nişte sume să întabulăm terenurile de sub luciul de apă şi apoi să aducem modificări la legislaţie în aşa fel încât beneficiarii să aibă nişte contracte de concesiune ca să aibă acces la fonduri. Sunt 30.000 de hectare neîntabulate din 100.000 de hectare de suprafeţe cu luciu de apă.
Adrian Oros
Ministrul a participat, la Galaţi, la o conferinţă privind promovarea măsurilor Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 şi consultarea factorilor interesaţi ce activează în sectorul de pescuit şi acvacultură cu privire la cele mai relevante operaţiuni care urmează a fi introduse în noua perioadă de programare a POPAM 2021-2027.
Facem aceste consultări ca să fim pregătiţi ca până la finele lunii septembrie să furnizăm, în momentul în care Comisia Europeană (CE) va veni cu nişte clarificări, un program operaţional strategic legat de agricultură şi, sigur, un program operaţional legat de piscicultură şi acvacultură. Ne bazăm pe experienţa celor două exerciţii bugetare 2007-2014, 2014-2020, lucrăm cu oameni din interiorul ministerului şi cu mediul asociativ unde găsim expertiză foarte bună. Avem şi un contract de analiză cu Banca Mondială pe care o să-l semnăm la finele acestei luni. Urmează ca după aceste consultări, la jumătatea lui martie să avem un draft de lucru pe care să-l trimitem spre CE. Dar, repet, aşteptăm clarificări de la CE, în aşa fel încât să ştim cum să împărţim banii pe 2021-2027 cât mai bine şi să nu repetăm greşelile pe care le-am făcut. În primul rând să simplificăm procedurile, iar în al doilea rând să fie nişte măsuri accesibile şi utile. Oricum gradul de absorbţie a ajuns la 26%, dar mai avem 2020 plus încă trei ani, deci poate am reuşi să absorbim toată suma.
Adrian Oros
Ministrul a precizat că la capitolul neîmpliniri „sunt nişte restanţe mari în ceea ce priveşte porturile pescăreşti, bursa de peşte, care începe să funcţioneze, pieţele locale, cotele pe care le avem la Marea Neagră, din care an de an am pierdut, capacitatea de pescuit şi monitorizarea”.
Prezent la conferinţa de la Galaţi, Gheorghe Ştefan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat că România, împreună cu ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), care au experienţă în domeniul pisciculturii în apă dulce, vor face lobby la CE pentru acordarea de subvenţii şi în acest sector, în condiţiile în care CE acordă subvenţii doar pescuitului marin sau oceanic.
La cei din Comisia Europeană nu se cunoştea nimic despre acvacultura de apă dulce şi de aceea nu s-a prevăzut acum 15-20 de ani nicio măsură de finanţare sau de subvenţie a acestei activităţi. Mă gândesc, ca la nivelul ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad, care are exploataţii şi probleme comune cu România, să facem împreună un lobby ca să beneficiem şi noi de atenţia necesară din partea CE şi aşa cum acordă atenţie şi importanţă pescuitului marin sau oceanic, aşa să fie tratată şi piscicultura în apă dulce.
Gheorghe Ştefan
Potrivit acestuia, în România sunt 750 de ferme piscicole din care 150 nu au contracte de concesiune şi licenţă de acvacultură.
De asemenea, mai sunt şi 250 de păstrăvării.
