Cele mai recente estimări privind evoluţia economiei europene nu mai sunt realiste, având în vedere războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei, a declarat comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Avansul de 4% al economiei UE preconizat de Comisia Europeană în luna februarie este puţin probabil să fie atins având în vedere evoluţiile recente, a spus Paolo Gentiloni la sosirea la reuniunea Eurogrupului.
Luna trecută, executivul comunitar şi-a revizuit în jos prognozele de creştere pentru acest an, atât în zona euro cât şi Uniunea Europeană, după un început de an mai slab decât se aştepta.
Pentru UE, după un avans de 5,3% în 2021, Comisia Europeană prognoza un avans de 4% în 2022 şi unul 2,8% în 2023. De asemenea, în zona euro se anticipează o creştere cu 4% în 2022, cu un ritm mai moderat, de 2,7%, în 2023.
Comparativ, în toamna anului trecut, Comisia Europeană prognoza că atât zona euro, cât şi UE pe ansamblu, vor înregistra în 2022 o creştere economică de 4,3%.
„Pentru acest an, noi am prognozat o creştere de 4% la nivel european însă aceste cifre nu mai sunt realiste”, a explicat Paolo Gentiloni.
Potrivit acestuia, războiul din Ucraina, care a intrat în a treia săptămână, reprezintă noi riscuri la adresa economiei blocului comunitar prin creşterea preţurilor la energie şi materii prime precum şi prin majorarea inflaţiei.
Uniunea Europeană poate asigura revenirea economică a blocului „dacă vom reacţiona puternic şi rapid aşa cum am făcut-o în timpul crizei Covid”, a spus Gentiloni.
Acesta a mai precizat că viitoarele prognoze economice, ce vor fi publicate de Executivului comunitar în luna mai, vor oferi mai multă certitudine.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară).
Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.
În cazul României, conform previziunilor economice de iarnă ale Comisiei Europene, economia a înregistrat un avans de 6,3% în 2021, graţie unei cereri interne solide, însă ritmul de creştere va încetini până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze uşor la 4,5%.
Comparativ, în toamna anului trecut, executivul comunitar prognoza că Produsul Intern Brut al României va înregistra un avans de 7% în 2021, urmând ca în 2022 să încetinească la 5,1% iar în 2023 să crească la 5,2%.
