Comisia Europeană a decis pe 13 iunie 2018 să aplice corecţii financiare României, din cauza unor nereguli legate de fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Ţara noastră a introdus o acţiune de anulare a deciziei CE de aplicare a corecţiei financiare în valoare de 80.032.703 euro pentru fonduri europene aferente perioadei 2014-2016.
Potrivit informaţiilor apărute în presă, Tribunalul UE a respins solicitarea făcută de România, motivând că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu s-a încadrat în termenul depunerii contestaţiei.
Acţiunea pentru anularea hotărârii CE în cazul României a fost depusă pe 7 septembrie 2018, printre cei implicaţi în demers fiind şi Costin-Radu Canţăr, subsecretar de stat în cadrul MAE, numit pe 16 mai 2018 în funcţia de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.
MAE anunţă că s-a încadrat în termen atunci când a depus cererea de anulare a unei decizii a Comisiei Europene.
Cu privire la informaţiile vehiculate în presă, referitoare la cauza T-530/18, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene face următoarele precizări: sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 şi publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din ordonanţa de respingere din data de 30 aprilie 2019.
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul precizează că la termenul de două luni pe care România îl avea la dispoziţie pentru cererea anulării deciziei Comisiei Europene din 15 iunie 2018 în cazul ţării noastre se mai adaugă 14 zile, potrivit regulamentului de procedură al Tribunalului UE, plus încă zece zile, din considerente de distanţă.
În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de două luni pentru introducerea acţiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă zece zile – termen invariabil pentru considerente de distanţă, prevăzut de articolul 60 din acelasi Regulament.
Ministerul Afacerilor Externe
Prin urmare, susţine MAE, analiza realizată la nivelul Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie UE indică faptul că introducerea acţiunii în anulare formulată pe 7 septembrie 2018 de România a fost făcută cu respectarea termenelor.
În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acţiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atenţiei CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză. Potrivit art. 56 din statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de două luni de la notificarea lor, iar autorităţile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei.
Ministerul Afacerilor Externe
