INTERVIU | Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR: „Vrem să aducem un miliard de euro în ţară!”

Anul acesta vrem să aducem în ţară un miliard de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, urmând ca rata de absorbţie să depăşească 60%, a afirmat, într-un interviu acordat agenţiei de presă Agerpres, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Adrian Chesnoiu.

Şeful AFIR a precizat că, din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, România s-a clasat pe un onorant loc trei la sfârşitul anului 2018 la nivelul Uniunii Europene, iar în prezent, după primul trimestru, România se află pe poziţia a şaptea.

Chesnoiu susţine că pentru anul viitor nu vor mai fi bani „pe absolut nici o măsură din PNDR 2020”, dar se va trage tare pe implementare.

Reprezentantul AFIR a mai vorbit în interviu despre intenţia forului european de unificare a agenţiilor de plăţi din statele membre, despre noul Program Naţional Strategic al României pentru perioada 2021-2027 şi despre impactul Brexit-ului asupra acestui program, în condiţiile în care, la momentul actual, propunerea CE arată o diminuare a fondurilor alocate pentru investiţiile în spaţiul rural al României cu circa două miliarde de euro.

Citeşte şi articolul: Fermierii, invitaţi la „Ziua Antti”

Cum este poziţionată România la nivelul Uniunii Europene din punct de vedere al absorbţiei fondurile europene pe dezvoltare rurală şi ce target v-aţi propus pentru 2019?

În 2017, România era pe locul 26, ca nivel de absorbţie, la 31 decembrie 2018 era pe poziţia a treia, iar astăzi suntem pe locul 7, chiar dacă pare o mică scădere trebuie să vedem lucrurile în esenţa lor. Noi în 2017 am adus în România 1,55 miliarde de euro, în anul 2018, circa 1,2 miliarde de euro, iar pentru 2019 avem un target impus de un miliard de euro, tocmai datorită dorinţei noastre foarte mari de a aduce cât mai mulţi bani în ţară.

Este fezabil acest miliard de euro pe care vi l-aţi propus pentru 2019?

Este fezabil pentru că tot ceea ce facem realizăm pe baza unor analize obiective. Niciodată nu am fost adeptul să facem ceva că trebuie să facem, fără să evaluăm riscurile. Eu ştiu ce responsabilitate avem la nivel guvernamental, ştiu că, fie că vorbim de FEADR gestionat de AFIR, fie că vorbim de FEGA gestionat de APIA sau de Fondul pentru pescuit gestionat de Autoritatea de Management pentru Pescuit, sunt bani europeni destinaţi agriculturii româneşti, iar pe ei se bazează şi partea bugetară pe care Ministerul Finanţelor îşi construieşte execuţia bugetară şi conceptul de buget la nivel naţional. Ori noi acolo nu ne putem juca, să spunem aducem un miliard până la finalul anului şi să nu-l aducem. Noi vorbim de un miliard de euro, bani rambursaţi efectiv de Comisia Europeană. La noi, anul financiar începe în data de 16 octombrie a anului precedent şi se finalizează în data de 15 octombrie a anului în curs, adică vom finaliza anul financiar 2019 la 15 octombrie, iar ultima solicitare de plată pe care o depunem în luna noiembrie să fie rambursată în România până la finalul anului.

Acest lucru înseamnă că rata de absorbţie în 2019 se va duce către 60% până la finalul anului?

Eu cred că o să mergem cu rata de absorbţie la peste 60% până la finalul anului. Îmi doresc acest lucru.

Care sunt sumele atrase efectiv în ţară prin PNDR 2020 până în prezent şi care este rata actuală de absorbţie a fondurilor europene pe acest program?

PNDR, cum arată astăzi, eu zic că am făcut tot ce ţinea de noi la nivel administrativ. Sunt peste 4,4 miliarde de euro deja rambursaţi de CE din 2017 până în prezent, inclusiv primul trimestru din 2019 când şi aici am avut o depăşire de target. Asta înseamnă o rată de absorbţie de peste 50% din întreg programul. Ne dă speranţe şi dacă noi vom continua în acest ritm nu vom avea probleme de dezangajare. Dar, pentru mine este extrem de important, pe lângă faptul că nu vreau să dezangajăm bani, vrem să finalizăm toate proiectele tranzitate din exerciţiul anterior şi noi să fim în măsură să nu tranzităm proiecte pe exerciţiul viitor, decât dacă bineînţeles apar anumite situaţii excepţionale pe care nu le putem prevedea, spre exemplu pe o modernizare de drum sau o extinderea de reţea de canalizare apă şi apă uzată să apară un cimitir arheologic sau un sit arheologic, o problemă pe care să nu o putem gestiona, dar altfel lucrurile s-au mişcat şi suntem foarte bine conectaţi la sarcina administrativă.

Ce sume mai sunt disponibile prin PNDR 2020 pentru potenţialii beneficiari?

Sub-măsura 4.2 b, schema GBER,”Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/comercializarea şi dezvoltarea de produse agricole” mai are circa 26 de milioane de euro, sub-măsura 6.3, cea destinată fermelor mici, de până la 15.000 de euro, mai are circa 42 de milioane de euro şi sub-măsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor” – 42 de milioane de euro, bani care nu vor fi toţi consumaţi acum iar sub-măsura o vom rescoate şi pe campania de toamnă. La irigaţii, mai avem 53 de milioane de euro, bani nelansaţi încă. Sperăm, dacă se finalizează rapid banii în sesiunea actuală, să scoatem şi aceşti 53 de milioane de euro. Şi am terminat banii. Anul viitor nu mai avem bani pe absolut nicio măsură. Vom trage tare pe implementare. Perioada de implementare este 2020 plus trei ani, adică N+3, maxim când se face ultima plată.

Ce faceţi cu proiectele care nu au fost prinse la finanţare?

Nu mai avem cum să-i sprijinim. I-am încurajat să găsească surse alternative de finanţarea sau, dacă nu, să aştepte exerciţiul viitor unde să îşi adapteze proiectele pe noile condiţii şi să redepună. Nu se pot folosi alte sume de bani şi dacă ar interveni statul ar intra în categoria ajutorului de stat.

Aş vrea să vorbim despre Politica Agricolă Comună (PAC) post 2020 şi despre planul naţional strategic al României 2021-2027, adică noul PNDR. În ce stadiu se află discuţiile la nivel european şi naţional?

Până la finalizarea regulamentelor europene, respectiv 31 decembrie 2019, lucrurile se pot schimba evident. În momentul de faţă ce avem cert este că se va trece de la agricultura de conformitate – acel teanc de documente despre care spuneau beneficiarii noştri – la agricultura de performanţă. Adică Uniunea Europeană va impune acest criteriu, astfel încât, dacă îi dai bani pentru dezvoltare unui fermier, trebuie să arăţi care este impactul acestor bani în economia reală, creşterea bunăstării populaţiei, dar şi în toate celelalte sisteme care privesc mediu, clima etc.

Pe ce măsuri veţi merge în noul Planul Naţional Strategic? S-au făcut studii pentru a vedea nevoile reale ale României?

Este un grup de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, pentru elaborarea PNS. Din acesta fac parte membrii de conducerea Autorităţii de Management, AFIR, APIA, toate celelalte entităţi implicate. Am stabilit deja care vor fi studiile ce trebuie realizate, ce va trebui să conţină analiza SWOT, dar în lipsa regulamentelor europene şi a prevederilor nu putem să angajăm anumite cheltuieli. Dar zonele de investiţie sunt similare cu cele din exerciţiul actual: public şi privat. Cred că la finalul anului 2019 vom finaliza aceste analize, pe baza experienţei acumulate, dar şi a greşelilor trecutului şi vom şti exact ce vom finanţa pe viitoarea programare. Până atunci nu pot să vă dau alte amănunte.

Pe viitorul program strategic v-aţi consultat şi cu beneficiarii PNDR 2020?

Bineînţeles. Întotdeauna stăm în feedback cu beneficiarii. Cred însă că unul dintre cele mai importante lucruri este ca România să îşi creioneze singură acest PNS. În exerciţiul anterior scrierea PNDR a fost externalizată către o firmă din Austria. Nu pot alţii dintr-o altă ţară să înţeleagă foarte bine nevoia din ţara ta. De aceea trebuie să mergem către beneficiarii noştri, să luăm feedback de la ei, să vedem ce nevoi de finanţare au. Dar, eu cred că putem prin noul program, pentru că de aceea şi Comisia îţi dă mai multă flexibilitate, nu te mai ţine legat de conformitate, dar îţi introduce acest criteriu de perfomanţă. Şi atunci hai să profităm de acest lucru şi să traducem această performanţă în dezvoltarea agriculturii româneşti şi a satului rural.

Credeţi că vor fi pregătiţi beneficiarii români pentru o astfel de schimbare?

Vor fi pregătiţi! Dacă la nivelul conducerii ministerului, factorii decizionali şi echipele de management la nivelul agenţiilor vor rămâne aceleaşi vom avea viziunea şi capacitatea şi predictibilitatea necesară de a transfera toată acumularea aceasta de expertiză din ultima perioadă şi din ceea ce am lucrat pe perioada preşedinţiei la Bruxelles într-un Plan Naţional Strategic care să corespundă nevoilor agriculturii româneşti. Planul Naţional Strategic va aborda atât temele ce ţin de investiţii gestionate de AFIR cât şi temele gestionate de APIA prin plăţile directe şi este un plan cumva mai flexibil. Se vor menţine cei doi piloni, dar noutatea este că atunci când se va constata că într-o anumită zonă nu au fost cheltuiţi banii sau nu se pot cheltui, se vor putea transfera dintr-un pilon în celălalt. Un lucru extrem de important pentru noi. Însă, cel mai important lucru pe care trebuie să îl avem în vedere în exerciţiul 2021-2027 este nivelul finanţării. Dacă reuşim să impunem un nivel al finanţării măcar la nivelul actual, atunci cu siguranţă va scădea presiunea pentru finanţare.

Care este impactul Brexit-ului pentru România pe noul plan naţional strategic?

Propunerea scăzută a Comisiei Europene este dată tocmai de impactul Brexit-ului: Două miliarde de euro în bugetul României. O sumă uriaşă. Putem însă negocia această sumă, dar depinde foarte mult şi de modul în care vor înţelege europarlamentarii români să se bată în Parlamentul European, ce forţă vor avea, dacă vor fi uniţi şi nu disparaţi cum sunt acum, într-un interes statal. Agricultura românească are la dispoziţie 9,4 miliarde de euro şi nevoia conform proiectelor depuse eligibile, dar care nu toate au fost selectate era undeva la 13 miliarde de euro. De aceea este foarte important să înţelegem alegerile parlamentare din 26 mai în perspectiva necesităţii intereselor României la nivel european. Eu am cerut parlamentarilor români ca în exerciţiul viitor să încerce cumva să întoarcă propunerea de cadru financiar multianual pentru că pe pilonul II pentru agenţia noastră investiţiile sunt diminuate la 6,3 miliarde de euro. Acum aceasta este propunerea. Să pierdem acum două miliarde de euro este uriaş pentru agricultura românească. În tot acest exerciţiu financiar am avut 1,9 miliarde de euro, bani destinaţi beneficiarilor publici, primării UAT care au făcut drumuri, au refăcut şcoli şi grădiniţe, monumente istorice, canalizare, apă, apă uzată. Este o zonă extrem de importantă. Vă pot spune că în orice comună din cele peste 3.000 din România în care mergi nu există una în care să nu fie măcar un indicator cu o investiţie finanţată prin AFIR. Pot spune că am contribuit prin munca noastră la dezvoltarea satului românesc, dar şi la dezvoltarea unor antreprenori români din domeniul agricol care au ajuns la un nivel de performanţă de neegalat în Europa. Iată eu ţin plugul acesta de lemn permanent în birou să arăt de unde a plecat agricultura românească, iar dacă mergem azi pe câmp, vedem tractoare şi utilaje pe care nu le vezi vedea în alte state. De aici am plecat în agricultura românească. Cu plugul acesta s-a făcut România grânarul Europei. Şi dacă atunci s-a putut, în perioada interbelică, să fim unii dintre cei mai mari producători de cereale – pentru că acesta este specificul zonei şi agriculturii româneşti – putem şi acum.

Cred că acum ar trebui să mergem puţin mai departe, să devenim şi un procesator al acestor cereale…

Devenim şi procesatori pentru că de aceea avem aceste măsuri pentru zootehnie, pentru centre de procesare a produselor agricole, dar România nu va putea niciodată ca excedentul de producţie să-l folosească în consumul intern. Cel mai bine cred că este să echilibrăm lucrurile. Ne trebuie un echilibru în toate, şi administrativ, şi politic, şi în zona de antreprenoriat. Cum spunea un mare părinte al Ortodoxiei româneşti, părintele Cleopa: „nici abuzul, nici refuzul”.

O propunere a Comisiei Europene în viitoarea Politică Agricolă Comună 2021-2027 este unificarea agenţiilor de plăţi în statele membre. Cum vedeţi această propunere şi cum vor fi afectaţi angajaţii AFIR, dacă va apărea un astfel de regulament?

Este puţin cam devreme să discutăm despre ceea ce se va întâmpla post 2020, pentru că în articolul 8 din propunerea de regulament orizontal este prevăzut să fie o singură agenţie la nivelul fiecărui stat membru. Dar, în ultima Comisie AGRI, europarlamentarii români, doamna Gabriela Zoană mai ales, au impus un text de compromis care să lase statele membre să decidă cum va fi mai bine. Vom putea discuta doar atunci când va apărea ultima formă a regulamentului, până la sfârşitul anului. Bineînţeles că şi noi facem evaluări la nivelul agenţiei, dar eu nu cred că se va lua această decizie, pentru că în România cele două agenţii surori – APIA şi AFIR – merg foarte bine. Dacă la nivelul cadrului administrativ lucrurile sunt foarte bine determinate o astfel de bulversare administrativă nu ar fi în interesul statului român. Şi eu cred că statul român nu va lua această decizie.

Despre ce număr de angajaţi vorbim în cadrul AFIR?

La AFIR avem 1.800 de funcţii, dar bugetate doar 1.700, iar la APIA sunt undeva la 5.800, dar nu ştiu câte sunt ocupate.

În prezent sunt state în UE care au o singură agenţie de plăţi?

Sunt state care au o singură agenţie, dar nici unul de mărimea şi de importanţa României. State care au mai multe agenţii, România, Franţa, Germania, Italia, Spania, deţin peste 53% din suprafaţa agricolă a Europei. Aceste state fiind organizate în landuri sau sunt federative au mai multe agenţii. Acesta a fost şi argumentul folosit la nivelul CE: „Domnilor nu puteţi să comparaţi România cu Slovenia, Slovacia sau Croaţia. Ele au un miliard de euro în şase ani şi noi avem 9 miliarde de euro. Noi avem 9,3 milioane hectare de teren arabil din cele 14 milioane hectare de teren agricol. Sunt aproape un milion de beneficiari înscrişi în fiecare an la APIA.

Care au fost principalele nemulţumiri ale beneficiarilor români pe actual program?

Au fost nemulţumiri vizavi de modul în care au fost evaluate proiectele, de frica angajaţilor AFIR de a le da informaţii, pentru că nu reuşiseră să facă delimitarea foarte clară dintre zona în care au voie să informeze potenţialii beneficiari. Şi am spus că trebuie să schimbăm această abordare, pentru că am constatat că este o prăpastie între noi şi beneficiari. Dacă nu reuşim a aduce cele două părţi laolaltă măcar să facem nişte punţi de comunicare, pentru că nu suntem în poziţii antagonice. În drumul nostru trebuie să existe un parteneriat tripartit – angajatul AFIR, beneficiarul şi consultantul. Aici cred că a fost cheia succesului plus deschiderea instituţională prin acel Plan de prevenire, sprijin şi îndrumare. Am mers cu colegi din oficiile noastre şi din centre în vizite de lucru la beneficiari. Iniţial, se temeau că venim în control, dar noi am mers să evaluăm modul în care implementează, stadiul de implementare şi să le spunem exact dacă au vreun risc de dezangajare şi de reziliere a contractului, în cazul în care nu respectă exact ceea ce era scris în planul de afaceri. Am mers la primării să-i avertizăm să fie atenţi la achiziţii, peste tot acolo unde noi vedeam că sunt probleme din constatările trecutului. Noi suntem ţinuţi de o verificare anuală şi din partea Comisiei, prin Curtea Europeană de Audit şi din partea României prin Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi, care certifică plăţile. Este organism de certificare la nivel naţional pentru utilizarea fondurilor europene. Vreau să vă spun că în 2018, România şi Olanda au fost singurele două state din UE în care Curtea Europeană de Audit nu a avut nicio constatare, iar pe 2017 am fost la fel, deşi au fost mai multe state în aceste clasament.

Puteţi da câteva exemple de proiecte deosebite finanţate din fonduri europene?

Avem în judeţul Bihor, la zece kilometri de Oradea, cea mai modernă construcţie şi investiţie în procesarea legumelor. Este un depozit de 8.000 de tone anual. Am văzut acolo cum vin din câmp cu rădăcinoasele, le descarcă din camion, într-o cuvă, iar capătul celălalt ies pungi cu legume tocate pentru ciorbă şi merg direct în boxele de frig. Noi i-am dat investitorului 2,5 milioane de euro şi el a mai pus 6-7 milioane de euro. Sunt deja foarte mulţi tineri fermieri – peste 190 – care au semnat contracte cu acest procesator, la iniţiativa noastră. Avem la Dâmboviţa un proiect excepţional, o plantaţie de afin – 100 de hectare – tot în Bihor, un tânăr de 23 de ani a făcut un credit de 400.000 de euro pentru o seră ecologică de roşii, în Arad avem o căpşunărie în spaţiu protejat, într-o seră. S-a mers mai departe şi au făcut drajeuri din căpşune, drajeuri deshidratate, cipsuri din căpşune, iar pe zootehnie avem în Bistriţa-Năsăud, un student la zootehnie, premiat pentru digitizarea agriculturii. Are totul automatizat în fermă, inclusiv roboţi pentru înlăturarea gunoiului de grajd şi lucrează doar el cu tatăl său. Avem proiecte excepţionale în toate zonele ţării, care merită văzute.

Agerpres

Lasa un comentariu