Un proiect în premieră de monitorizare a 30 de izvoare de pe teritoriul României, folosite la sate ca sursă de apă, a fost lansat în aceste zile.
Autoritățile vor să vadă ce factori de risc există. Oamenii vor afla, de exemplu, zonele în care nu este indicat să-și lase animalele la pășunat.
Cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviță” Cluj-Napoca încep, în premieră, în luna septembrie, un proiect de monitorizare a 30 de izvoare de pe teritoriul României, pentru stabilirea factorilor de risc biologic în localități din mediul rural neracordate la rețeaua de apă.
Directorul de proiect, Oana Moldovan, a declarat că EUROSTAT arăta în 2018 că doar 63,7% din populația României era conectată la o rețea de apă potabilă, unul dintre scopurile proiectului fiind de a identifica care este situația din prezent, în teren.
Institutul de Speologie Emil Racoviță al Academiei Române – filiala Cluj-Napoca este promotor al proiectului Groundwaterisk, finanțat din fonduri SEE, care urmărește, începând cu luna septembrie, monitorizarea din punct de vedere biologic, microbiologic, fizico-chimic, radon și pentru izotopi stabili a unor surse de apă folosite de comunități rurale, adică a 30 de izvoare din zonele calcaroase de pe teritoriul României, pentru stabilirea factorilor de risc. Acestea vor fi supuse unor minuțioase analize microbiologice, dar și de altă natură, care urmăresc să stabilească calitatea unor surse de apă folosite de populația din mediul rural. Cercetarea are ca scop monitorizarea multidisciplinară a izvoarelor folosite de comunități rurale din diferite regiuni ale României, care nu sunt incluse în rețeaua națională de apă potabilă, precum și dezvoltarea unei metode moderne de monitorizare bazată pe tehnici moleculare. EUROSTAT arăta în 2018 că doar 63,7% din populația României era conectată la rețeaua de apă potabilă iar unul dintre scopurile proiectuluie este și acela de a identifica care este situația din prezent, în teren.
Oana Moldovan
Potrivit acesteia, proiectul, în premieră națională, a pornit de la ideea lipsei alimentării cu apă în România, în unele zone rurale unde nu există rețea de apă la care să fie conectați locuitorii.
Noi, totuși, am fost în teren pentru identificarea surselor și credem că acest procent de 63,7 % este de fapt mult mai mare, deoarece în ultimii doi ani, prin programe europene, multe localități s-au conectat la rețeaua de apă. Noi am mers către surse din care oamenii se alimentează cu apă și care nu sunt monitorizate de agențiile de apă, surse pentru care nu există un control al calității apei.
Oana Moldovan
O altă problemă pe care o ridică specialiștii implicați în proiect este aceea că autoritățile competente nu folosesc metode de monitorizare microbiologică moderne, astfel că aceștia recomandă o actualizare a metodelor de monitorizare microbiologică la nivelul descoperirilor științifice și tehnologice de astăzi, care permit o analiză mult mai detaliată și, implicit, o scădere a riscurilor.
Niciunde nu se face o monitorizare riguroasă. Metodele de monitorizare microbiologică, sunt, totuși, destul de simple și învechite față de ce se poate face în ziua de azi. Această situație se întâlnește nu doar în România, ci și în Europa, astfel că nu există siguranță pentru populație.
Oana Moldovan
Responsabilul de proiect, Horia Banciu, de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a declarat, la rândul său, că nivelul de sensibilitate al metodelor microbiologice nu este foarte mare, astfel încât pot exista diverse cauze prin care apar anumiți microbi patogeni în apă sub limita de detecție pentru metodele folosite in prezent.
Se pot contamina surse de apă fără să se știe. Se poate spune „am controlat, nu am găsit nimic”, dar tu de fapt nu ai aplicat niște metode moderne care la ora actuală sunt din ce în ce mai ieftine.
Horia Banciu
În cadrul proiectului, pe lângă cele 30 de izvoare din România vor fi monitorizate și două din Norvegia, iar în plus se vor face analize hidrologice, geologice și de sol în bazinele de recepție a acestor izvoare, pentru a se ști dacă poate apărea riscul unei poluări.
Vom spune populației, de exemplu, acolo, în punctul acela nu vă duceți să aruncați gunoaie, nu lăsați la pășunat animalele foarte mult, lucruri de genul acesta. Noi nu putem cere reglementări, dar putem face recomandări primăriilor și oamenilor care locuiesc în acele zone. Sigur că vrem și pentru specialiștii din agențiile de apă să facem cursuri, să le arătăm cum se pot face monitorizările microbiologice, dar și alte metode.
Oana Moldovan
Proiectul de monitorizare a izvoarelor se va derula până în 31 mai 2023, iar în cadrul său vor lucra 34 de cercetători dintre care 4 sunt din Norvegia, de la Universitatea din Bergen, iar restul din România, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, UBB și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000.
Proiectul este finanțat printr-un grant în valoare de 1,5 milioane de euro – din Mecanismul Financiar SEE (Norvegia, Islanda si Liechtenstein) și de la bugetul de stat.
