Numărul stupilor şi cel al apicultorilor din UE au crescut de-a lungul anilor, ajungându-se la un avans de 16% al producţiei de miere din UE în perioada 2014-2018, conform raportului privind punerea în aplicare a programelor apicole din UE publicat de Comisia Europeană.
CITEŞTE ŞI: Tehnologie finlandeză pentru fermierii români
Sectorul apicol este crucial pentru agricultură şi pentru biodiversitate în general. Trebuie să încurajăm apicultorii din întreaga UE, motiv pentru care susţin ferm sporirea de la 120 de milioane euro la 180 de milioane euro a finanţării din partea UE pentru programele apicole pentru următorii trei ani, ca parte a propunerii Comisiei privind următorul buget alocat agriculturii.
Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură
Graţie celor 17,5 milioane de stupi din UE gestionaţi de 650.000 de apicultori, UE a produs 280.000 de tone de miere în 2018.
Apicultura este practicată în toate statele membre ale UE, iar Uniunea Europeană este pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari producători de miere din lume.
UE cofinanţează programe apicole elaborate la nivel naţional în cooperare cu sectorul apicol, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor pentru sectorul respectiv şi al comercializării produselor acestuia.
Programele se desfăşoară pe parcursul unor perioade de câte trei ani, în intervalul 2017-2019, fiind pusă la dispoziţie o contribuţie anuală din partea UE de 36 de milioane euro, dublată de fonduri naţionale.
Pentru perioada 2020-2022, contribuţia anuală a UE a fost majorată de la 36 de milioane euro la 40 de milioane euro. Bugetul alocat pentru fiecare stat membru este bazat pe numărul de stupi notificat către UE.
În 2018, printre cele opt măsuri eligibile în cadrul programelor apicole, măsurile care au primit cea mai mare parte a finanţării disponibile, cu o pondere cumulată de aproape 60%, au fost cele de asistenţă tehnică (de exemplu, cursuri de formare profesională, sprijin pentru achiziţionarea de echipamente tehnice, sprijin pentru tinerii apicultori) şi combaterea agresorilor.
Împreună, repopularea şeptelului apicol şi asistenţa pentru gestionarea deplasării stupinelor în scopul stupăritului pastoral au beneficiat de peste 30% din buget. Alte măsuri includ cercetarea aplicată, analizele produselor apicole, îmbunătăţirea calităţii produselor şi monitorizarea pieţei.
În ceea ce priveşte propunerile referitoare la politica agricolă comună (PAC) pentru perioada de după 2020, comisia a propus includerea programelor pentru apicultură în planurile strategice PAC.
Aceste planuri, elaborate la nivel naţional, stabilesc modalităţile prin care fiecare stat membru intenţionează să îndeplinească obiectivele PAC.
Astfel, sectorul apicol se va bucura de o vizibilitate sporită şi va contribui, totodată, la îndeplinirea obiectivelor generale ale PAC, inclusiv în ceea ce priveşte acţiunile climatice.
De asemenea, programele vor deveni obligatorii pentru statele membre, pentru a se asigura aplicarea şi sprijinirea lor continue.
AGERPRES
