Din anul 2021 vom intra într-o altă etapă de mărire a suprafeţelor agricole care vor putea fi irigate, până la un milion de hectare, în zone unde există posibilitatea de acumulare a apei din precipitaţii, a declarat, astăzi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Programul nostru prevede pe termen lung, începând din 2021, să intrăm în alte etape de mărire a suprafeţelor respective, până la un milion de hectare, şi ele vizează şi aceste zone, aceste bazine hidrografice unde ai posibilitatea să acumulezi apă din precipitaţii prin baraje uşor de făcut şi să dirijăm această apă pe terenurile agricole. Am fost la Arad zilele acestea şi este acolo Canalul Morilor, o lucrare extraordinar de importantă. După 42 de ani acolo lucrează excavatorul românesc. Este o lucrare extraordinară care pleacă din Criş şi merge 91 de kilometri, se varsă tot în Criş. Este un canal cu dublă funcţionalitate pentru a elimina apele în exces, pentru desecare, dar şi pentru a asigura atunci când vremea este potrivnică şi nevoia de apă îl împinge pe fermier să irige. Este acolo un lanţ de mori, au fost create acolo 13 mori. În 1830 acest canal a fost făcut cu lopata, cu târnăcopul, cu spatele, cu targa. (…) Mai sunt câţiva ani şi facem 200 de ani de când este canalul respectiv. Acum, acolo, se lucrează. De asemenea la Păuleşti, sistemul de irigaţii. Peste tot în ţară lucrările sunt deschise ca urmare a acestui efort extraordinar din punct de vedere al alocării banilor şi al deciziei pentru că aici, ca să faci, trebuie să vrei.
Petre Daea – la TVR
De asemenea, şeful MADR a oferit un exemplu în privinţa producţiei de porumb în momentul în care intervine sistemul de irigaţii.
România cultivă în jur de 2,5 milioane de hectare cu porumb. Un milion de hectare cu porumb va intra obligatoriu prin succesiunea culturilor în asolamentul respectiv. Un milion de hectare, la o producţie de 16 tone la hectar, realizează 16 milioane de tone. De diferenţa până 2,5 milioane de hectare, se obţin cinci tone (media/hectar n.r.) în neirigat. Înseamnă din capul locului 23 de milioane de tone de porumb. Iată de ce spune tot timpul că merită să facem aceste investiţii, iar România nu va putea părăsi acest loc de frunte în UE pentru că se află pe un drum bun şi se lucrează intens în această direcţie.
Petre Daea – la TVR
Şeful de la MADR a adăugat că România are 700.000 de hectare de luciu de apă, cu potenţial de a ajunge la 60.000 de tone de peşte, dar la ora actuală ajunge la abia 12.000 de tone de peşte, în condiţiile în care, în trecut, producţia se ridica la 660.000 de tone.
Avem crapul de Salonta creat de specialiştii români pe care îl cresc alţii. Crap românesc autorizat în România. Pescarii spun mereu acelaşi lucru, că se plimbă zile întregi să prind un peşte. Nu mai există peşte în România. Peştele, dacă nu îl îngrijeşti, să nu îi faci injecţii, nu îl furajezi… În acvacultură ai activitate serioasă. Dar aici am pierdut tempoul de-a lungul vremii. Revitalizarea sistemului este obligatorie pentru ţară.
Petre Daea – la TVR
