Ţara noastră a reuşit să se claseze şi în 2019 pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui, şi din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu un total 3,489 milioane de tone şi un plus de 13,93% faţă de 2018.
CITEŞTE ŞI: Tehnologie finlandeză pentru fermierii români
Cu toate acestea, randamentul înregistrat a fost mai mic faţă de 2018, de numai 2.660 kg/ha, iar suprafaţa însămânţată mai mare, respectiv 1,31 milioane hectare, faţă de un milion hectare în 2018.
La porumb boabe, România a obţinut o producţie de 16,99 milioane de tone, mai mică cu 9% faţă de anul trecut, deşi suprafaţa însămânţată a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2019, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 milioane hectare, iar randamentul de circa 6.500 kg/ha.
Pentru recolta-record de porumb obţinută anul trecut, de peste 18,66 milioane de tone, Comisia Europeană a cerut României în luna iulie să-şi revizuiască cifrele, susţinând că a transmis o producţie mai mare decât faţă de cât a realizat, însă fostul şef de la MADR, Petre Daea, anunţa la acea vreme că nu revizuieşte nimic, pentru că tot ce a transmis la Bruxelles reprezintă cifrele reale obţinute în România şi nu trebuie pus la îndoială ceea ce au făcut agricultorii români.
Conform datelor MADR, şi producţia de grâu, secară şi triticale a României a înregistrat un plus de 2,51% faţă de 2018, ajungând la 10,427 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare şi un randament de 4.700 kg/ha.
Cu toate acestea, ploile din aceste an au degradat calitatea recoltei de grâu. Producţii pe plus s-au mai înregistrat în acest an şi la orz şi orzoaică (+5,12%) şi la mazăre boabe (+43,32%).
Pe de altă parte, România a avut şi recolte mai mici faţă de 2018, începând cu porumbul şi continuând cu rapiţa pentru ulei, cartofi, ovăz, strugurii de masă şi de vin, orez şi chiar tomate.
Producţiile de rapiţă, cartofi şi ovăz au înregistrat un recul de 57%, respectiv de peste 29%, strugurii de masă (minus 21,34%), strugurii de vin, minus 8,72%, iar recolta de tomate s-a diminuat cu 7,38%.
Pe partea de produse tradiţionale, România a obţinut în acest an, în luna octombrie, înscrierea a două noi produse româneşti în registrul produselor care beneficiază de protecţie europeană, respectiv „Cârnaţi de Pleşcoi” şi „Telemea de Sibiu”, ambele obţinând Indicaţie Geografică Protejată (IGP).
În total, şapte produse româneşti sunt înregistrate pe sisteme de calitate europeană, respectiv Magiun de prune Topoloveni – (IGP) (2011), Salam de Sibiu – IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei – IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi (2019), Telemea de Ibăneşti – Denumire de Origine Protejată (DOP) (2016) şi Telemea de Sibiu – IGP (2019).
De asemenea, alte patru dosare au fost trimise în analiză la Comisia Europeană pentru obţinerea înregistrării pe sisteme de calitate europeană, respectiv Caşcavalul de Săveni, Salata de icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap şi Plăcinta dobrogeană.
Importurile de produse agroalimentare măresc deficitul comercial în 2019
România şi-a mărit deficitul în comerţul cu produse agroalimentare, numai în primele opt luni ale acestui an ajungând la 1,14 miliarde de euro, un plus de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.
„Deficitul comercial pe produse agroalimentare la 8 luni era de 1,114 miliarde de euro, dar ce este mai grav este faptul că deficitul cu Uniunea Europeană a depăşit două miliarde de euro, un nivel record. Niciodată nu a fost atât de mare cu ţările din spaţiul comunitar, cu care suntem şi prieteni, dar şi concurenţi”, spunea într-un interviu acordat pentru AGERPRES ministrul Adrian Oros.
Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare.
Carnea de porc ocupă de mai bine de 20 de ani prima poziţie în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie – 31 august au fost aduse 179.079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro.
În ceea ce priveşte exporturile, cele mai mari încasări au fost obţinute din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone.
Porumbul ocupă locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro.
AGERPRES
