Preţul de achiziţie a cărnii de porc, materia primă de bază pentru fabricarea Salamului de Sibiu, a crescut faţă de anul trecut cu 15%, însă la raft preţul produsului a înregistrat un avans de sub 10%, a declarat, astăzi, Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), într-o conferinţă de presă susţinută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
CITEŞTE ŞI: Tehnologie finlandeză pentru fermierii români
Preţul de achiziţie al materiei prime a crescut cu 15% faţă de anul trecut, dar la raft produsele au crescut undeva până în 10%. Noi temporizăm acest lucru, încercăm să nu ajungă la consumator (această creştere – n. r.). Este important că, într-un moment de criză, consumatorii români sunt aproape de acest salam chiar dacă preţul acestuia creşte. Şi este absolut firească creşterea, ştiţi toate tendinţele europene. Dacă vorbim pe elemente separate, slănina de exemplu, preţul de achiziţie a înregistrat o dublare. Este o slănină specială şi nu se poate face salamul decât în anumite condiţii.
Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS)
În ceea ce priveşte provenienţa materiei prime, Gavrilescu a subliniat că toată materia se cumpără de pe piaţa externă.
Noi acum luăm materia primă din afară, pentru că, făcând schimburi intra-comunitare, suntem agreaţi cu ştampila ovală – şi asta înseamnă doar carne şi slănină din afară. În acest moment nu achiziţionăm carne din România.
Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS)
Ea a subliniat că, deşi chinezii au apreciat foarte mult salamul de Sibiu la târgurile internaţionale, România nu are agreate schimburi comerciale cu China pe produse crud-uscate, pentru că acestea nu au tratament termic profund, în general fiind tratate la rece.
În ceea ce priveşte consumul de salam de Sibiu în România, acesta se ridică anual la patru felii pe cap de locuitor, o uşoară creştere de la 3-3,5 felii înainte de obţinerea Indicaţiei Geografice Protejate (IGP) în anul 2016.
La consum, noi suntem cu felia, patru felii pe cap de locuitor anual. Salamul de Sibiu are o ţintă ca şi target – mediu plus – trebuie să ţi-l permiţi – de aceea am prezentat anul acesta zona de feliere. Eram cam tot aşa şi înainte de obţinerea IGP – poate 3- 3,5 felii, dar suntem pe o zonă de creştere. Faptul că suntem pe creştere şi nu pe scădere pe noi ne bucură. Partea de feliate se dezvoltă foarte bine. Încercăm să aducem mai mulţi consumatori în zona feliatelor. Ea ne ajuta foarte mult pentru că este mai uşor pentru oameni să încerce un pacheţel de 10-14 lei, decât un baton de salam.
Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS)
În privinţa legendei Salamului de Sibiu, făcut la origine din carne de cal, şeful asociaţiei a precizat „că este o cutumă”.
Pe vremuri nu existau aceste tipologii de membrane şi membrana cea mai bună şi cea mai rezistentă era cea de cal, maţul de cal, dar se folosea doar carne macră şi slănină de porc. Asta e ceea ce am găsit scris din vremurile respective şi din poze.
Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS)
Potrivit datelor de piaţă, prezentate de Mihai Bogoi, director strategie marketing în cadrul Cris-Tim, care a citat un studiu realizat de Nielsen, piaţa de carne procesată din România se află pe un trend de creştere de 4-5 puncte procentuale la volum şi 8-9 puncte procentuale la valoare.
În categoria Salamului de Sibiu este o uşoară scădere, deoarece consumul se adaugă într-o categorie mai economică, dar este îmbucurător că în România se consumă salam de Sibiu. La export există o cerere, iar companiile fac eforturi de a duce acest produs către comunităţile de români, dar şi către europeni. Concluzia este că se consumă salam de Sibiu în România poate că nu pe acelaşi trend de creştere cu care se consumă alte categorii, iar pârghia principală este cea a preţului.
Mihai Bogoi, director strategie marketing în cadrul Cris-Tim
Potrivit preşedintelui APSS, deficitul de proteină şi de proteină din porc, în special, pentru anul viitor este estimat la 6,4 milioane de tone la nivel mondial, însă anumite prognoze americane arată că aceste cifre s-ar putea tripla.
Salamul de Sibiu este promovat timp de trei ani (2018-2020) în România, Spania şi Italia, cu ajutorul unui grant european în valoare de 1,5 milioane de euro obţinut de Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), anul acesta fiind organizate două acţiuni în cadrul programului la târgurile de la Madrid şi Milano, iar anul viitor va fi promovat în Spania, la Barcelona, şi în Italia, la Torino.
Începând din 2018, Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu, din care fac parte şase producători – Angst, Aldis, Agricola, Scandia Food, şi Reinert şi Cris-Tim – a anunţat că 1 noiembrie va deveni ” Ziua Naţională a Salamului de Sibiu”.
Salamul de Sibiu a fost recunoscut în anul 2016 cu distincţia europeană a calităţii Indicaţie Geografică Protejată (IGP), fiind primul produs românesc din categoria carne procesată.
AGERPRES
