În luna aprilie, Comitetul pentru Agricultură al Parlamentului European a adoptat o măsură care ar interzice producătorilor de „carne” vegetariană şi alternative vegetale la produsele lactate să folosească termeni precum „burger”, „friptură” şi „lapte”.
Este o măsură care trage o linie de demarcaţie şi defineşte acei termeni care au fost în mod tradiţional afiliaţi cu produsele alimentare de origine animală.
O victorie pentru agricultori şi producătorii de carne, care au sperat că Parlamentul şi Comisia Europeană vor aproba măsura, după sezonul electoral din luna mai.
Este, totodată, o lovitură pentru companiile care fac burgeri sau fripturi pe bază de plante, care descriu astfel de măsuri ca protecţioniste.
De asemenea, prezintă o nouă provocare pentru fanii vegani şi vegetarieni, care, dacă vor să concureze cu piaţa cărnii, vor trebui să fie mai creativi.
Disputa privind legalitatea utilizării anumitor termeni de comercializare nu este doar o acţiune europeană, se desfăşoară pe tot globul, iar un rezultat posibil este că acesta va genera dureri de cap pentru noile companii alimentare.
În timp ce instanţele din Europa au susţinut, în general, argumentele aduse de agricultura clasică, sistemul judiciar american a decis contrariul.
În Europa, compania germană de alimente TofuTown a pierdut un caz în instanţă în iunie 2017 cu privire la posibilitatea de a comercializa unele dintre produsele sale ca „unt tofu” şi „brânză vegetală”.
Dar în SUA, cu o lună mai devreme, un judecător federal districtul din California a respins un caz împotriva Blue Diamond Growers, care produce lapte de migdale, spunând că pretenţiile consumatorilor s-au declarat confuzaţi dde termenii de marketing „evident neplauzibile”.
Şi politicienii americani au ajuns la propriile lor concluzii. În Arkansas, Missouri şi o serie de alte state, au fost deja adoptate legi care împiedică producătorii de orez de conopidă să folosească termenul „orez” iar producătorii de lapte pe bază de plante să folosească cuvântul „lapte”.
Aceste constatări pot crea în cele din urmă un mozaic de reglementări în jurul acestor produse alimentare. Dacă noile companii vegane doresc să facă afaceri în întreaga lume, ar putea fi nevoite să elaboreze mai multe modele de comercializare a produselor şi tipuri de ambalaje, pentru a se conforma legilor.
La mijloc sunt consumatorii. Sondajele sugerează că marea majoritate nu este de fapt confuză atunci când companiile de produse vegetale folosesc termeni tradiţionali.
În octombrie 2018, un sondaj online a constatat că 75% dintre oameni nu au fost confuzi în legătură cu faptul că laptele de migdale conţine sau nu lapte de vacă.
Întrebarea cu care se confruntă veganii şi vegetarienii este ce termeni ar trebui să folosească dacă în anumite locuri nu pot folosi cuvinte ca „burger”, „lapte”, „orez” sau „friptura” pentru a descrie produsele lor?
MEDIAFAX