România este doar la jumătate din capacitate în domeniul agricol, dar poate hrăni 35 de milioane de oameni prin cele nouă milioane de hectare de teren agricol, a afirmat, la un forum de specialitate, Valeriu Steriu, membru în comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor.
Citeşte şi articolul: Fermierii, invitaţi la „Ziua Antti”
Cel mai impresionant salt îl avem la porumb: de la două milioane de tone produse în 1950, ajungem la 19 milioane de tone în ultimii doi-trei ani, o cifră absolut impresionantă. Cel mai important moment şi ajutor a fost aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, când într-adevăr România a început să aibă pentru prima oară politici stabile, predictibile, să poată să utilizeze tehnologiile tot mai moderne şi să aibă un aport financiar masiv pentru subvenţii şi pentru investiţii. Ce urmează? România, probabil, că este pe partea agricolă doar la jumătate din capacitate. Sunt studii făcute recent care arată că România poate hrăni 35 de milioane de oameni, prin cele 9 milioane de hectare. Acum o facem pentru 15 milioane şi mai importăm pentru 4-5 milioane, în fiecare an. Putem creşte, pentru că 40% din terenul agricol încă nu este comasat, nu este rezolvat încă un cadastru care poate aduce mult mai mulţi bani prin folosirea acelui teren ca şi garanţii sau avantaje în zona bancară. Odată cu comasarea şi creşterea suprafeţei medii agricole, România, cu siguranţă, îşi va creşte şi mai mult producţia agricolă.
Valeriu Steriu
Potrivit acestuia, raportat la ultimii 70 de ani, statistica arată că România a plecat de la şapte milioane de oameni implicaţi în agricultură, ajungând în prezent la două milioane de persoane, echivalentul a 27% din forţa muncă existentă.
Cum va putea agricultura să hrănească până în 2050 toată populaţia lumii, ţinând cont că trebuie să dublăm această producţie. Am avut şansa să accesez pe internet statistica pe ultimii 70 de ani din România, pentru a vedea unde era ţara noastră în 1950 pe cifre agricole şi unde este în 2013, atunci când avem un recensământ agricol complet şi eventual câteva date şi din prezent. Am realizat că putem fi optimişti pe viitor, pentru că România a plecat, în 1950, cu şapte milioane de oameni implicaţi în agricultură, populaţie activă, care însemna practic 74% din forţa de muncă din agricultură, iar astăzi sunt două milioane de oameni implicaţi în domeniu, adică 27% şi, în continuare, foarte mulţi, poate cea mai mare cifră din Europa. Apoi, de la cinci milioane de tone de cereale produse în 1950, astăzi producem 31 de milioane de tone, de şase ori mai mult. La lapte a fost o creştere spectaculoasă până în 2000 – 2004, dar limitarea dată de cotă a făcut să ne oprim la cele cinci milioane de tone, faţă de 1,8 milioane de tone, în 1950. Într-adevăr, 1950 este poate un reper delicat, pentru că eram la cinci ani de la încheierea războiului, aveam o societate nouă cu un start al comunismului.
Valeriu Steriu
Acesta a adăugat că utilizarea noilor tehnologii reprezintă cel mai important pas care trebuie făcut în agricultură.
De asemenea, suprafeţele irigate cresc în fiecare an, dar nu doar din această privinţă putem combate încălzirea globală, ci şi prin folosirea unor soiuri din cercetarea agricolă mai rezistente la secetă sau prin partea de perdele forestiere. Ceea ce este, însă, mai important decât orice este folosirea noilor tehnologii. Am vorbit cu oamenii din cercetare şi IT care se ambiţionează şi reuşesc să utilizeze agricultura digitală, să introducă proiecte în care dronele observă deja densitatea plantelor. Ce ne mai trebuie? Politici predictibile. Cel mai important beneficiu al intrării în Uniunea Europeană a fost faptul că, din 7 în 7 ani, ne schimbăm politicile agricole, nu în fiecare an sau în fiecare ciclu electoral, cum se întâmpla până în 2007. Ne trebuie o politică unitară pentru comasarea terenurilor, astfel încât să putem să aducem şi să menţinem fermierii. Comasarea terenurilor va menţine tinerii şi fermierii, în general, în mediul rural. Cred că trebuie investit masiv pe partea de cercetare, consultanţă şi educare pentru agricultură, cu atât mai mult cu cât avem tehnologii tot mai avansate, iar fermierii tineri vor fi mult mai atraşi de aceste jucării tehnologice.
Valeriu Steriu
Deputatul a punctat, totodată, că una dintre cele mai mari probleme globale este risipa alimentară, numai la nivel european fiind aruncate, anul trecut, 88 de milioane de tone din mâncarea produsă.
Referitor la risipa alimentară, producem din ce în ce mai bine, dar şi aruncăm foarte multe alimente, iar 8% din încălzirea globală provine şi din ceea ce înseamnă risipa alimentară. Cifrele sunt absolut fabuloase, în sens negativ. Avem studii europene care spun că 150 de miliarde de euro este valoarea actuală a risipei alimentare, numai în Europa. Spuneam că România a făcut 30 de milioane de cereale, iar Europa a aruncat, anul trecut, 88 de milioane de tone la gunoi din mâncarea produsă. În aceste cantităţi intră de la combustibil, carburant folosit, munca fermierului, ambalajele, transportul la supermarket, timpul etc. Ne gândim că, din buzunarul nostru, jumătate din banii pe care îi dăm pe mâncare practic îi aruncăm la gunoi. La nivel global, o treime din ceea ce se produce se aruncă.
Valeriu Steriu
Partenerii Forum for The Future of Agriculture (FFA), în colaborare cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat, ieri, o conferinţă regională privind viitorul agriculturii.
AGERPRES
